In fizica se foloseste notiunea de "masina simpla" prin care se
intelege un dispozitiv utilizat de om si care este conceput in asa fel
incat sa amplifice efectul unei forte sau de a face in asa fel incat
forta respectiva sa se poata aplica intr-un mod mai facil, mai comod si cu un randament crescut.
1. Parghiile
O bara asupra careia actioneazao forta F activa si o forta R reactiva
ce tind sa te roteasca in jurul unui punct de sprijin S, reprezinta o
parghie. Forta activa este reprezentata de muschi. Forta de rezistenta
este reprezentata de greutatea segmentului care se deplaseaza. Punctul
de sprijin este reprezentat de axul biomecanic al miscarii (trece prin
osul articulatiei).
Linia principala de actiune leaga cele doua puncte de insertie
musculara. Bratele parghiei (segmentul 1 si 2) se inatind intre aceste
doua puncte si pornesc de la nivelul punctului de sprijin (axul
biomecanic al articulatiei). In functie de locul unde se afla punctul
de sprijin fata de forta, parghiile se clasifica in:
a. parghii de gradul I - segmentul 1 < segmentul 2 - aici forta
este mai mare depusa de muschi si viteza de deplasare mai mica (ex. art
atlanto occipitala art soldului)
b. parghii de gradul II – segmentul 1 = segmentul 2 - cu
aspect intermediar al fortei si viteza de deplasare (ex. art
talocrurala in pozitia stand pe varful piciorului)
c. parghii de gradul III – segmentul 1 > segmentul 2 -
aici forta muschilor este mai mica si viteza de deplasare este mai mare
(ex. art cotului, art genunchiului Muschii sunt grupati in jurul unei
articulatii)
Muschii agonisti si antagonisti au un rol important in efectuarea
miscarilor, ei actionand intotdeauna similar, moduland gradul de
deplasare al segmentelor in functie de necesarul dorit. Antagonistii
reprezinta o frana musculara elastica (pana la oprirea miscarii), care
actioneaza inaintea celei ligamentare sau osoase si se afla sub control
nervos adaptativ la diferite situatii (de exemplu gravitatia,
deplasarea). Astfel antagonistii regleaza viteza, amplitudinea si
directia miscarilor. Lantul kinematic se regleaza cand mai multi muschi
se asociaza prin grupare in sens longitudinal de-a lungul unui lant
articular. Trecand peste mai multe articulatii, muschii solidarizeaza
intr-o actiune comuna mai multe segmente corporale. Parghiile sunt
utilizate pentru amplificarea fortei.
2. Scripetii
Un scripete este un mecanism simplu format dintr-o roata canelata de-a
lungul periferiei, care serveste la schimbarea directiei unei forte si
transmiterea ei prin intermediul unui cablu sau a unui lant care
ruleaza pe periferia ei.
Scripetele fix are punctul de sprijin in axa rotii, care este fixa.
Asupra scripetelui actioneaza trei forte: forta activa (F), forta
rezistenta (R) si forta de sprijin (S). Aceste forte se compun
vectorial, fortele activa si cea rezistenta fiind egale ca marime, iar
forta de sprijin fiind in acest caz egala cu diagonala
paralelogramului. Daca cele trei forte sunt paralele, de exemplu la
ridicarea unei greutati, forta activa este egala cu greutatea ridicata,
iar forta de sprijin este egala cu dublul greutatii ridicate.
Scripetele mobil are punctul de sprijin la unul din capetele cablului.
Asupra scripetelui actioneaza de asemenea cele trei forte: activa (F),
rezistenta (R) si de sprijin (S). Aceste forte se compun tot vectorial,
de data asta fortele activa si cea de sprijin fiind egale ca marime,
iar forta rezistenta fiind in acest caz egala cu diagonala
paralelogramului.
Daca cele trei forte sunt paralele, de exemplu la ridicarea unei
greutati, forta activa este egala cu cea de sprijin, ambele fiind doar
jumatate din greutatea ridicata.
In kinetologie, cei mai utilizati sunt scripetii ficsi, rareori fiind
utilizati scripetii mobili.
3. Planul inclinat
In kinetologie, planul inclinat se foloseste fie pentru o pozitionare
care sa permita efectuarea unor miscari sau care sa solicite o anumita
activitate musculara statica, fie pentru a creste rezistenta opusa
miscarii sau pentru a o facilita.
Daca dorim de exemplu sa crestem forta musculaturii antigravitationale,
ii putem cere pacientului sa urce pe un plan inclinat. Musculatura
antigravitationala va fi mult mai solicitata in acest fel decat in
cazul unei deplasari pe o suprafata perfect orizontala.
De asemenea, miscarea bratului unui pacient ce a suferit un accident
vascular cerebral va fi posibila daca va aluneca pe o suprafata usor
inclinata. In aceasta situatie, forta gravitationala va ajuta
deplasarea mainii. |
